Lege nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

0
2544

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
privind exercitarea profesiei de detectiv particular
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Detectivul particular este persoana atestată în condiţiile
prezentei legi şi care, fără să aducă atingere dreptului la viaţă intimă,
familială şi privată ori altor drepturi şi libertăţi fundamentale, la cererea
persoanelor fizice sau juridice, desfăşoară activităţi specifice de
investigare, referitoare la:
a) conduita şi moralitatea publică a unei persoane;
b) date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau
juridice potenţială parteneră într-o afacere;
c) persoanele dispărute de la domiciliu;
d) bunurile care fac obiectul unor litigii de natură civilă sau penală
înstrăinate în scopul prejudicierii intereselor unei părţi în proces;
2
e) asigurarea protecţiei împotriva scurgerii unor informaţii din sfera
vieţii private sau a activităţii agenţilor economici care doresc să păstreze
confidenţialitatea acestora.
(2) Activitatea detectivului particular nu poate fi contrară
reglementărilor legale interne sau celor internaţionale la care România este
parte, siguranţei naţionale, ordinii publice sau bunelor moravuri.
(3) Informaţiile obţinute în urma activităţilor desfăşurate de
detectivul particular sunt destinate exclusiv clientului acestuia, în
condiţiile prezentei legi.
Art. 2. – (1) Detectivul particular îşi poate exercita profesia, după caz,
în cadrul societăţilor specializate de detectivi sau în cabinete individuale,
înfiinţate conform legislaţiei comerciale şi care funcţionează în baza
licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(2) Obiectul de activitate al societăţilor specializate de detectivi şi al
cabinetelor individuale este unic.
(3) Conducătorii executivi ai societăţilor de detectivi trebuie să fie
absolvenţi ai facultăţii de drept sau ai unei şcoli postliceale de detectivi ori
să fi îndeplinit funcţia de poliţist sau lucrător în cadrul unei instituţii
publice cu atribuţii în domeniul ordinii publice sau siguranţei naţionale cu
grad de ofiţer şi să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 5 lit. c), d), e)
şi f) din prezenta lege.
Art. 3. – (1) Detectivul particular este obligat să păstreze secretul
profesional asupra datelor şi informaţiilor obţinute.
(2) Datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) pot fi comunicate, la
cerere, potrivit legii, numai instanţelor judecătoreşti şi Ministerului Public,
dacă acestea sunt utile pentru aflarea adevărului în cauzele aflate pe rol.
(3) În activitatea desfăşurată, detectivul particular se supune legii,
statutului societăţii specializate de detectivi sau al cabinetului individual
3
CAPITOLUL II
Dobândirea calităţii de detectiv particular
Art. 4. – Activitatea de detectiv particular poate fi desfăşurată numai
de persoanele care sunt atestate profesional.
Art. 5. – Poate dobândi calitatea de detectiv particular persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenie română şi domiciliul în ţară;
b) posedă cel puţin studii medii şi este absolventă a unei şcoli
postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcţia de poliţist ori lucrător în
cadrul unor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii
publice sau siguranţei naţionale, ori este absolventă a unei instituţii de
învăţământ superior;
c) este aptă din punct de vedere medical;
d) nu a săvârşit fapte penale;
e) nu desfăşoară o activitate care implică exerciţiul autorităţii publice;
f) a obţinut avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei
generale de poliţie a municipiului Bucureşti, după caz;
g) a promovat examenul de atestare a calităţii de detectiv, conform
prevederilor art. 7;
Art. 6. – Pentru susţinerea examenului de atestare a calităţii de
detectiv particular, cei interesaţi trebuie să depună la inspectoratele de
poliţie judeţene sau, după caz, la Direcţia generală de poliţie a municipiului
Bucureşti, următoarele acte:
a) cerere;
b) curriculum-vitae;
c) actul de stare civilă, copie legalizată;
d) actul de studii, copie legalizată;
e) actul de absolvire a unui curs de specialitate, în copie legalizată;
f) certificate medicale şi de testare psihologică eliberate de către o
unitate sanitară specializată, respectiv, de un laborator autorizat;
g) certificat de cazier judiciar;
4
h) declaraţie din care să rezulte că nu se află în situaţia prevăzută la
art. 5 lit. e);
i) dovada achitării tarifului pentru susţinerea examenului de atestare a
cunoştinţelor, stabilit în conformitate cu dispoziţiile legale.
Art. 7. – (1) Calitatea de detectiv particular se dobândeşte în urma
verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi a examinării
candidaţilor de către o comisie instituită la nivelul inspectoratului de poliţie
al judeţului, respectiv, al Direcţiei generale de poliţie a municipiului
Bucureşti.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se întruneşte trimestrial, iar
verificarea cunoştinţelor se face potrivit tematicii aprobate de
Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(3) După promovarea examenului, detectivului particular i se
eliberează un atestat, pe baza căruia se poate asocia, ori angaja la o
societate licenţiată sau îşi poate înfiinţa cabinet individual pentru
desfăşurarea de activităţi de investigare.
(4) Persoana respinsă la examen poate depune contestaţie la
Inspectoratul General al Poliţiei Române în termen de 3 zile, acesta având
obligaţia să o soluţioneze în termen de 30 zile de la data depunerii.
Art. 8. – (1) Calitatea de detectiv particular încetează:
a) prin renunţare scrisă, care se depune la inspectoratul de poliţie al
judeţului sau, după caz, la Direcţia generală de poliţie a municipiului
Bucureşti;
b) prin anularea atestatului în condiţiile art. 23 alin.(2);
c) când persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la
art. 5 lit. a) şi c) – e).
(2) Calitatea de detectiv particular se suspendă:
a) când împotriva persoanei în cauză se pune în mişcare acţiunea
penală, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, în legătură cu activitatea
sa de detectiv; în acest caz suspendarea durează până la soluţionarea
definitivă a cauzei;
b) pe timpul cât detectivul particular se află într-una din situaţiile
prevăzute la art. 10;
5
c) în condiţiile prevăzute la art. 20 şi art. 23 alin. (1).
Art. 9. – (1) După promovarea examenului de atestare, inspectoratul
de poliţie al judeţului sau, după caz, Direcţia generală de poliţie a
municipiului Bucureşti, eliberează persoanei în cauză o legitimaţie de
detectiv particular, cu plata unei taxe.
(2) Cuantumul taxei prevăzute la alin.(1), precum şi forma şi
conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la
propunerea Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 10. – Exercitarea profesiei de detectiv particular este
incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, care implică exerciţiul
autorităţii publice;
b) activităţi care influenţează independenţa profesiei ori contravin
bunelor moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte de comerţ, cu excepţia celor
conforme obiectului de activitate şi îndeplinirii atribuţiilor specifice.
CAPITOLUL III
Drepturile şi obligaţiile detectivului particular, ale societăţilor
specializate şi ale cabinetelor individuale în care acesta îşi desfăşoară
activitatea
Art. 11. – (1) În exercitarea profesiei, detectivul particular are dreptul
să efectueze investigaţii în legătură cu persoanele, bunurile, faptele, datele
şi împrejurările care fac obiectul acestei activităţi, cu respectarea strictă a
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a dispoziţiilor legale.
(2) În efectuarea investigaţiei, detectivul particular poate solicita
persoanelor fizice sau autorităţilor publice informaţii care, potrivit legii, nu
sunt clasificate şi nu aduc atingere dreptului la viaţă intimă, familială şi
privată ori altor drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei vizate.
Art. 12. – Detectivul particular are următoarele obligaţii:
a) să manifeste probitate şi conştiinciozitate profesională, scopul
activităţii sale fiind aflarea adevărului în cauza pentru care a fost angajat;
6
b) să folosească metode şi mijloace de investigare prin care să nu
aducă atingere normelor de drept ori drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
c) să păstreze, chiar şi după încetarea calităţii de detectiv particular,
secretul profesional cu privire la actele, faptele, datele şi împrejurările
despre care a luat cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţii, cu excepţia
cazurilor expres prevăzute de lege;
d) să nu uzeze de calitatea de detectiv particular decât în interesul
serviciului.
Art. 13. – Detectivului particular, în desfăşurarea activităţii, îi este
interzisă efectuarea de investigaţii cu privire la:
a) activitatea personalului reprezentanţelor diplomatice şi consulare
sau a organizaţiilor internaţionale cu statut similar;
b) activitatea persoanelor, desfăşurată permanent sau temporar, cu
orice titlu, în interesul autorităţilor publice, instituţiilor sau altor persoane
juridice de interes public ori în serviciile de interes public;
c) datele confidenţiale cu privire la convingerile politice, religioase,
filozofice sau sindicale şi la exprimarea acestor convingeri, la orientarea
sexuală, sănătatea, originea socială sau etnică a unei persoane;
d) cauzele penale aflate în lucru la organele judiciare;
e) activităţile specifice desfăşurate de instituţiile cu atribuţii în
domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Art. 14. – Societăţile specializate şi cabinetele individuale de
detectivi particulari au următoarele drepturi:
a) să se doteze şi să folosească mijloacele tehnice de investigare şi
comunicaţii permise de lege;
b) să organizeze cursuri şi alte activităţi de pregătire profesională şi
fizică specifice pentru perfecţionarea pregătirii personalului propriu;
c) să se afilieze în asociaţii profesionale care să le reprezinte
interesele în relaţiile cu alte asociaţii sau cu instituţii ale statului;
d) să solicite oficial de la autorităţile publice date despre persoane,
bunuri sau situaţii necesare detectivului particular în procesul de
investigare care, potrivit legii, nu sunt clasificate şi nu aduc atingere
7
dreptului la viaţa intimă, familială şi privată ori altor drepturi şi libertăţi
fundamentale ale persoanei vizate.
Art. 15. – În organizarea şi desfăşurarea activităţii, detectivii
particulari din societăţile specializate şi din cabinetele individuale au
obligaţia:
a) să întreprindă investigaţii numai în baza unei convenţii scrise,
încheiate cu clientul;
b) să înfiinţeze un registru numerotat şi să îl înregistreze la
inspectoratul de poliţie al judeţului sau, după caz, la Direcţia generală de
poliţie a municipiului Bucureşti, în care va ţine evidenţa cazurilor
investigate;
c) să comunice datele şi informaţiile solicitate de organele de
cercetare penală, de procuror sau de instanţa de judecată;
d) în cazurile în care constată că informaţiile obţinute vizează
siguranţa naţională, să sesizeze de îndată autorităţile cu atribuţii în
domeniu;
e) să angajeze şi să folosească pentru activităţile specifice de
investigaţii numai persoane care au calitatea de detectiv particular;
f) în raport de posibilităţi şi pe baza unor convenţii, să primească în
practică elevi ai şcolilor de detectivi particulari.
CAPITOLUL IV
Sancţiuni
Art. 16. – Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz,
răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 17. – Încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1), art. 4, precum şi
declararea de date false prin actul prevăzut la art. 6 lit. h) constituie
infracţiuni şi se pedepsesc potrivit Codului penal.
Art. 18. – Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate
infracţiuni:
8
a) efectuarea de investigaţii în alte cazuri decât cele prevăzute la art.
1 alin.(1) sau cu încălcarea prevederilor art. 12 lit. b) – d) şi art. 13;
b) încălcarea prevederilor art. 3 alin.(1) şi (3);
c) încălcarea prevederilor art. 2 alin.(2) şi (3), art. 3 alin.(2) şi art. 15
lit. a) – e).
Art. 19. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 18 se sancţionează după
cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a) şi lit. c), cu amendă de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei;
b) fapta prevăzută la lit. b), cu amendă de la 2.000.000 lei la
5.000.000 lei.
(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 18 lit. c), sancţiunea
amenzii poate fi aplicată şi persoanei juridice, caz în care limitele acesteia
sunt de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei.
Art. 20. – (1) Repetarea săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 18
lit. a) şi c) în interval de un an, atrage suspendarea atestatului pe o perioadă
de la 3 la 6 luni.
(2) Suspendarea atestatului şi revocarea suspendării se dispun, în
toate cazurile, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, la
propunerea inspectoratelor de poliţie judeţene sau Direcţiei generale de
poliţie a municipiului Bucureşti şi se comunică persoanei în cauză.
Art. 21. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac
de către poliţişti anume desemnaţi de Inspectoratul General al Poliţiei
Române.
Art. 22. – Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29, se
aplică şi contravenţiilor prevăzute de prezenta lege.
Art. 23. – (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 15 poate atrage
şi suspendarea atestatului de detectiv particular sau, după caz, a licenţei de
9
funcţionare a societăţii specializate de detectivi, pe o perioadă cuprinsă
între o lună şi 3 luni.
(2) Atestatul de detectiv particular sau, după caz, licenţa de
funcţionare a societăţii specializate de detectivi poate fi anulat dacă, într-un
interval de un an de la data la care a expirat termenul de suspendare a
atestatului sau a licenţei, este săvârşită din nou una din faptele care atrag
măsura suspendării.
Art. 24. – (1) Măsurile prevăzute la art. 23 se dispun de inspectoratul
de poliţie al judeţului sau, după caz, de către Direcţia generală de poliţie a
municipiului Bucureşti.
(2) Împotriva măsurilor prevăzute la alin.(1), detectivul particular
sau, după caz, societatea comercială specializată poate face plângere la
judecătoria în circumscripţia căreia îşi are domiciliul sau sediul.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 25. – Controlul activităţii specifice desfăşurate de societăţile de
detectivi şi cabinetele individuale se efectuează de poliţişti anume
desemnaţi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul
Ministerului Public.
Art. 26. – Inspectoratul General al Poliţiei Române ţine evidenţa
tuturor detectivilor atestaţi, a societăţilor specializate şi a cabinetelor
individuale de detectivi particulari.
Art. 27. – Nomenclatorul de activităţi din economia naţională se
completează cu activitatea de detectiv particular.
Art. 28. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În 60 de zile de la publicare, Inspectoratul General al Poliţiei
Române şi Serviciul Român de Informaţii vor elabora proiectul normelor
de aplicare a legii, pe care îl vor supune aprobării Guvernului.
10
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2003, cu
respectarea prevederilor articolului 74 alineatul (1) din Constituţia
României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
Nicolae Văcăroiu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26
iunie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 74 alineatul (1) din
Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Viorel Hrebenciuc
Bucureşti, 8 iulie 2003
Nr. 329

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ


7 − = 4