Remus Pricopie: Şcolile să admită că au probleme cu violenţa; trebuie să scăpăm de reflexul de a ascunde sub preş

0
347

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, consideră că unităţile de învăţâmânt trebuie să recunoască faptul că au probleme în ceea ce priveşte violenţa sau consumul de droguri, pentru că numai aşa lucrurile vor putea fi rezolvate de instituţiile abilitate ale statului.

„Primul pas pe care trebuie să-l facem este să recunoaştem că avem această problemă (n.r. – violenţa în şcoli). Pentru că dacă noi nu recunoaştem că o avem şi nici care este dimensiunea problemei, atunci nu ştim ce să tratăm. Eu nu ştiu – poate că sunt şi dacă sunt, îmi cer scuze – un liceu care să recunoască că are o problemă de consum de droguri cu elevii. (…) Dacă noi nu scăpăm de această inhibiţie şi de acest reflex să punem sub preş probleme grave, nu vom rezolva niciodată lucrurile”, a afirmat Pricopie marţi într-o conferinţă de presă.

Numărul cazurilor de violenţă în şcoli a crescut de la începutul acestui an şcolar comparativ cu anul precedent.

„Numărul de cazuri grave de violenţă (n.r. – fizică şi verbală), înregistrate la nivel naţional este de 140, acestea fiind raportate pentru anul şcolar precedent, iar la nivelul primului semestru au fost cam tot atâtea cazuri raportate. Judeţele au transmis către Ministerul Educaţiei cifrele lor în funcţie de o tipologie a actelor de violenţă, alta decât a fost în primul semestru al acestui an, şi mă refer la categoria atac la persoană, atentat la securitatea unităţii şcolare, atentat la bunuri, alte acte de violenţă şi atentate la securitate în spaţiul şcolar. (…) S-a specificat la un moment dat că există un număr mare de cazuri de violenţă la nivelul Capitalei. Din cele raportate, care sunt sau nu cele reale, sunt în jur de 160 în primul semestru al acestui an şcolar. S-a intensificat colaborarea cu MAI, existând un ordin comun din 2002. În februarie 2013 s-a încheiat şi un protocol de colaborare cu Direcţia de Ordine Publică. Urmează chiar să implementăm un plan naţional de prevenire a violenţei în şcoli”, a explicat Alina Moisescu, inspector general învăţământ preuniversitar.

Potrivit ministrului Educaţiei, datele raportate de la inspectoratele şcolare din ţară nu sunt tocmai relevante, pentru că discrepanţele sunt foarte mari şi nu există un sistem de monitorizare eficient.

„Eu, ca ministru, în marea majoritate a cazurilor, aflu de situaţii de violenţă din mass-media. Sigur, e bine că aflu, ar fi mai grav să nu aflu deloc. Sistemul nostru de raportare actual, care este pus în practică, este un sistem prin care întotdeauna afli după ce a avut loc incidentul, şi nu după cinci minute, după o zi, două, trei, o săptămână. Atunci când nu ştii în timp real, de fapt nu poţi să monitorizezi. Pe de altă parte, aţi văzut în ultimele luni tot felul de statistici. Dacă vă veţi uita la judeţe, vă veţi da seama imediat de greşeli. Avem judeţe care raportează 70 de cazuri de violenţă şi altele care raportează 2.500 de cazuri în acelaşi interval de timp. Statistic vorbind, nu este posibil. Asta înseamnă că de fapt noi nu ştim ce măsurăm, fiecare măsoară ce vrea”, a susţinut Pricopie.

Ministerul Educaţiei urmează să implementeze noua Strategie pentru Combaterea Violenţei, care deocamdată este în stadiu de proiect, pentru că trebuie consultate mai multe ministere implicate, dar şi alte instituţii şi organizaţii.

„În acest document, pe lângă faptul că se actualizează o serie de concepte, se corelează mult mai bine cu legislaţia curentă, se fac propuneri pentru noi clarificări legislative. Eu cred că sunt două sau trei elemente de noutate: în primul rând monitorizarea. Nu există etaje ale actelor, să fie pe categorii, or, acest document încearcă să facă acest lucru: să stabilească categorii de acte de violenţă, să le descrie foarte bine şi să pună în practică un sistem de monitorizare în timp real. Asta înseamnă că şcoala este obligată să intre urgent, după ce anunţă Poliţia, dacă este nevoie, salvarea etc., într-o bază de date şi să completeze în trei rânduri ce s-a întâmplat acolo, pentru ca şcoala să poată beneficia de ajutor. Având o mai bună tipologizare a problemelor, ştim ce fel de politici să promovăm”, a spus ministrul.

Pricopie a menţionat că salută deciziile CNA referitoare la reducerea expunerii copiilor la imagini care nu sunt corespunzătoare, dar şi politica diferitelor instituţii mass-media care se autocenzurează.

Ministrul a subliniat că activităţile de prevenţie trebuie derulate atât cu elevii şi profesorii, în şcoli, cât şi cu părinţii.

În ceea ce priveşte profesorii care bat copiii la şcoală, aceştia ar trebui daţi afară din sistem, a opinat el.

„Vreau să văd profesori daţi afară din şcoală, din sistemul de educaţie pentru că au bătut copiii (…). Este inadmisibil să acceptăm ca un profesor care a bătut un elev să rămână în sistem. Eu cred că sunt gesturi pentru care nu există milă. (…) Vreau să văd părinţi care sunt căzuţi din drepturi pentru că au acţionat într-un mod abuziv la adresa copiilor lor, pentru că înseamnă că acei oameni nu sunt în stare să se ridice la nivelul de părinţi. Vreau să văd organele statului destructurând traficul de droguri în jurul liceelor şi să ştiţi că o facem, nu pot să intru în detalii, dar pot să vă spun că este o listă lungă de scrisori pe care le-am trimis la MAI aducând la cunoştinţă anumite informaţii pe care noi le-am cules”, a afirmat Pricopie.

Preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu, a arătat că, potrivit ultimului studiu UNICEF, trei sferturi din şcoli au probleme de violenţă.

„Din ultimul studiu realizat de UNICEF în şcoli reieşea că 75% din şcoli au probleme de violenţă. Din acest studiu reiese că 88% dintre profesori ceartă copilul atunci când face o greşeală, 33% dintre profesori jignesc sau umilesc copilul şi 7% afirmă că bat copiii în şcoală”, a completat Gabriela Alexandrescu.

Organizaţia Salvaţi Copiii derulează, în perioada martie-octombrie, o campanie socială pentru a combate violenţa împotriva copiilor, intitulată ‘Copiii fără etichete’, care urmăreşte conştientizarea violenţei împotriva copiilor din societatea românească, generarea unei schimbări de atitudine faţă de această violenţă, precum şi unei schimbări de paradigmă în educaţia copiilor prin înlocuirea practicilor violente cu metode educaţionale pozitive, respectarea copilului în locul umilirii lui, renunţarea la indiferenţă şi acceptare faţă de violenţa împotriva copiilor.

Sursa: Agerpres.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ


9 − = 3