INSTRUCŢIUNI nr. 9 din 1 martie 2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

1
718

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,
în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de activităţi.
(2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.
(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului.
(4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.
(5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.
ART. 2
(1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:
a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii;
b) specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru faza de funcţionare a obiectivelor, precum şi în faza de proiectare;
c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni;
d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.
(2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.
ART. 3
În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi se situează la un nivel acceptabil;
b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;
d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
h) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv;
i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
2. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

CAP. II
Analiza de risc la securitate fizică

ART. 4
(1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.
(2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.
(3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări de servicii dintre beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.
(4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:
a) cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.
ART. 5
Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:
a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
f) întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.
ART. 6
Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau a valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.
ART. 7
(1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:
a) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
c) documentele-suport.
(2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:
a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;
c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
e) analizarea riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum şi alte măsuri.
(3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.
(4) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică şi grila de evaluare se semnează de către evaluator.
(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.

CAP. III
Abilitarea personalului de evaluare

ART. 8
(1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.
(2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
c) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.
ART. 9
(1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF.
(2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
c) face dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;
d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
e) a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică, cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d).
(4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.
(5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.
ART. 10
(1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acestei ocupaţii.
(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să respecte programa-cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
ART. 11
(1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se păstrează minimum 2 ani după ultima completare.
(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.
(3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R. schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.
ART. 12
(1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc.
(2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) de către evaluatori se înscriu într-un raport motivat, care se transmite Direcţiei de ordine publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF.
(3) Evidenţierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului şi, la cerere, altor părţi interesate.
(4) Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.
ART. 13
Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

CAP. IV
Grila de evaluare

ART. 14
(1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu excepţia infrastructurilor critice, evaluarea şi cuantificarea gradului de risc asociat unităţii se fac prin determinarea unei valori numerice ataşate obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare obiectului de activitate, dintre cele prevăzute în anexele nr. 1-11.
(2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzute în anexa nr. 12.
(3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.
ART. 15
(1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil, asociat riscurilor de securitate cu valori estimate sub pragul critic de 60%, şi riscul inacceptabil, asociat valorilor estimate peste pragul critic.
(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.
ART. 16
Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de analiză:
a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%;
d) alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor.
ART. 17
(1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana „Variabile”, pentru fiecare element de evaluare, şi introducerea de date în tabelul cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.
(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica „Punctaj total” din coloana „Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe coloana „Punctaj ponderat”.
(4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.
(5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana „Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana „Variabile”, în funcţie de situaţia analizată.
ART. 18
(1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana „Elemente de evaluare”, pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.
(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.
ART. 19
(1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent.
(2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.
(3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.
(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de ordine publică din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.
(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilităţi doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare.
ART. 20
Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:
a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană;
c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.
ART. 21
(1) Elementul „accesibilitate” se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă părăsirea rapidă a zonei.
(2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.).
(3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare.
(4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.
ART. 22
(1) Din punctul de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora.
(2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.
(3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m se consideră izolată din punctul de vedere al vecinătăţii.
ART. 23
(1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.
(2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.
ART. 24
Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecanofizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.
ART. 25
Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se fac prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport de valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă a sistemelor de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor de protecţie mecanofizică.
ART. 26
(1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.
(2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.
ART. 27
(1) În zona rezervată pentru „Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.
(2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.
(3) Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana „Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de „Detalii alte criterii”.
ART. 28
În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau în acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc se completează grile de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 29
(1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.
(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, precum şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.
ART. 30
Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 31
Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
——–
*) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe

Bucureşti, 1 februarie 2013.
Nr. 9.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ


9 − = 1